Bloguri multiple pe un singur site

Un site poate găzdui mai multe bloguri. Un site e un domeniu verificat plus cheia pk_… care îi servește conținutul; un blog e o unitate editorială montată pe o cale de bază sub acel domeniu — cu propria coadă de subiecte, propriul program, propria temă și propria destinație de livrare.

Motive pentru care ai vrea mai multe:

  • Două limbi pe același domeniu — română pe /blog, engleză pe /en/blog. Exact exemplul de mai jos.
  • Două audiențe — un blog de produs pentru cumpărători și unul tehnic pentru practicieni, cu cadențe diferite.
  • Două destinații — un blog integrat în site-ul tău, altul trimis în WordPress.

Modelul

  • example.com (site-ul: un domeniu verificat, o cheie pk, un plan)
    • /blog (blog: română, săptămânal, paletă proprie)
      • /blog/facturare-electronica-2026
    • /en/blog (blog: engleză, la două săptămâni, paletă proprie)
      • /en/blog/choosing-an-invoicing-vendor

Livrarea identifică blogul după calea așa cum apare pe site-ul tău, iar calea de bază cea mai lungă câștigă. Deci blogurile pot sta una lângă alta (/blog și /en/blog) sau imbricat (/blog și /blog/ro) — o cerere spre /blog/ro/un-articol ajunge la blogul /blog/ro, nu la /blog. Căile de bază sunt unice per site; dacă o refolosești, primești 409 Base path taken.

Ce e per blog și ce e per site

Tabelul ăsta e toată decizia. Dacă lucrurile pe care vrei să le separi sunt toate în coloana din stânga, folosește două bloguri. Dacă vreunul e în coloana din dreapta, ai nevoie de două site-uri — vezi penultima secțiune.

Per blogPer site
Numele și calea de bazăDomeniul verificat și cheia publică pk_…
Articolele lui și care apar pe acea caleProfilul de conținut — industrie, audiență, ton, note de voce, subiecte interzise
Coada de subiecte (brief-urile se aprobă și se resping per blog)Țintele de linkuri — paginile care îți aduc bani
Programul: cadență, articole per rulare, fus orar, ora publicării, pauzăCota de articole și imagini, planul și factura
Auto-publicareasitemap.xml și rss.xml (amândouă acoperă toate blogurile site-ului)
Imaginile reprezentative pornite/opriteIdentitatea vizuală scanată de pe site-ul tău
Tema MD2, inclusiv varianta darkCheile de API
Webhook-urile
Ținta de livrare WordPress

Exemplu concret: un blog în română și unul în engleză

example.com e al unei firme românești care vinde software de facturare. Vinde acasă, unde cumpărătorii se uită la termenele impuse de fisc, și exportă în Europa de Vest, unde cumpărătorii se uită la integrări și la acordurile de prelucrare a datelor. Același produs, două publicuri care nu împart aproape nicio căutare.

  1. Creează cele două bloguri

    Pe pagina site-ului, completezi Numele blogului și Calea de bază și apeși Creează blog, de două ori:

    Nume Cale de bază Limbă
    Blog RO /blog Română
    Blog EN /en/blog English

    Numele e intern — etichetează blogul în dashboard, în coada de revizuire și în payload-urile de webhook. Calea de bază e ce văd cititorii.

    Limba e singura setare pe care nu o mai poți schimba după aceea. Toți pașii generării scriu în ea: titlul, intertitlurile, textul, ancorele, descrierea meta. Ciorna e verificată după regulile de stil ale acelei limbi, așa că un articol în română e prins pe „În era digitală”, iar unul în engleză pe „In today's fast-paced world”. Un blog servește o singură limbă; de aceea schimbarea ei după primul articol e refuzată: articolele existente ar dispărea de pe site. Fă un al doilea blog: exact despre asta e pagina de față.

  2. Montează fiecare blog pe site

    Fiecare blog are nevoie de pagina lui pe domeniul tău și de snippet-ul lui. Vezi „Cum servești ambele bloguri”, mai jos, pentru regulile de rutare — e pasul pe care lumea îl greșește.

  3. Dă-i fiecăruia program și paletă proprii

    Două audiențe rareori vor același ritm. O împărțire plauzibilă:

    Setare /blog (RO) /en/blog (EN)
    Cadență săptămânal, 1 articol la două săptămâni, 1 articol
    Fus orar Europe/Bucharest Europe/Berlin
    Ora publicării 8 10
    Auto-publicare pornită — citești română și ai încredere în rezultat oprită — fiecare articol e citit întâi
    Temă paleta site-ului paleta site-ului

    Blogurile pot împărți o paletă, dar nu sunt obligate. Dacă blogul în engleză stă pe o parte a site-ului stilizată altfel, dă-i cele cincisprezece token-uri ale lui, din pagina blogului.

  4. Alimentează fiecare blog cu subiectele lui

    Fiecare blog își trage brief-urile din coada lui. Planifică subiecte pe blogul în română și pe cel în engleză produce două liste independente, iar tu aprobi separat în fiecare. Secțiunea următoare e despre ce aprobi.

  5. Trimite rezultatul unde îi e locul

    Webhook-urile și ținta WordPress sunt per blog, așa că articolele în română pot merge într-un WordPress (sau într-o automatizare) și cele în engleză în altul, fără niciun filtru scris de tine.

Conținut diferit pentru audiențe diferite

Rostul împărțirii e ca cele două bloguri să nu publice traduceri unul din celălalt — ci articole diferite, pentru că cititorii caută lucruri diferite.

Două publicuri, un singur produs
ABlog RO — /blog

Cititorul: patronul sau contabilul unei firme românești de 5–50 de oameni, deja obligat să raporteze electronic, care compară unelte în lei.

Publică: explicații de termene, ghiduri pas cu pas prin regulile locale de raportare, prețuri în RON, liste de verificare înainte de o scadență.

Linkuiește spre: /preturi, /functionalitati, centrul de ajutor în română.

BBlog EN — /en/blog

Cititorul: un responsabil de operațiuni sau achiziții din Germania ori Olanda, în plină evaluare de furnizori, care n-a auzit niciodată de firma ta.

Publică: ghiduri de integrare, migrări de la furnizorul actual, întrebări de GDPR și prelucrare a datelor, materiale de tip „cum evaluezi un furnizor".

Linkuiește spre: /pricing, /integrations, pagina de securitate.

Concret, cele două cozi de subiecte n-ar semăna deloc:

/blog (RO)/en/blog (EN)
Termenele de raportare din 2026, pe luniHow to evaluate an invoicing vendor in 30 days
Ce faci când o factură e respinsăMigrating 40,000 invoices without downtime
Facturare pentru PFA: ce se schimbăGDPR and invoice data: what your DPA must say
Cât costă, în RON, o eroare de raportareConnecting invoicing to your ERP: three patterns

Nimic din tabelul ăsta nu e impus de produs — e decizia editorială pe care o iei când aprobi subiecte în fiecare coadă. Ce îți dă produsul e că cele două cozi, programe și fluxuri de revizuire nu se ating niciodată.

Cum orientezi fiecare blog separat

Profilul care dictează cum e scris un articol e per site, așa că direcția editorială per blog trece prin brief-uri:

  • Aprobă selectiv. Coada de subiecte e adevăratul control per blog. Respinge ce aparține celuilalt blog, în loc să-l lași să ruleze.
  • Titlul și unghiul sunt respectate. Un brief scris de tine are titlu, cuvânt cheie țintă și unghi, iar generatorul planifică secțiunile exact pentru acel subiect pornind de la ele — deci limba și încadrarea brief-ului trec în articol. În dashboard e câmpul Scrie despre… din onboarding; prin API e POST /v1/orgs/{orgId}/blogs/{blogId}/briefs cu {"title": …, "target_keyword": …, "angle": …} (autentificat cu sesiune, ca tot restul API-ului de dashboard).
  • Ține limba în afara notelor de voce. Sunt la nivel de site și intră în fiecare prompt, pentru fiecare blog — un „scrie în română” acolo îți întoarce și blogul în engleză. Pune limba în brief, unde afectează un singur articol.
  • Adaugă ambele versiuni de limbă ale paginilor care îți aduc bani ca ținte de linkuri. Scriitorul primește toată lista site-ului, cu cuvintele de ancoră ale fiecărei ținte, și alege contextual. Dă-i lui /preturi ancore în română și lui /pricing ancore în engleză și va fi aleasă cea potrivită; dacă lași în listă doar pagina în engleză, articolele tale în română vor linkui spre ea.

Cum servești ambele bloguri

Fiecare blog e o montare separată. Indiferent de integrarea aleasă, o faci o dată per blog.

JS SDK — un container per pagină, iar SDK-ul se leagă de primul element [data-baas-blog] pe care îl găsește, deci cele două snippet-uri stau pe două pagini diferite:

<!-- pagina servită la /blog -->
<div data-baas-blog data-key="pk_CHEIA_TA" data-base-path="/blog"
     data-api="https://api.dailysmith.com"></div>
<script src="https://api.dailysmith.com/v1/sdk/blog.js" async></script>
<!-- pagina servită la /en/blog -->
<div data-baas-blog data-key="pk_CHEIA_TA" data-base-path="/en/blog"
     data-api="https://api.dailysmith.com"></div>
<script src="https://api.dailysmith.com/v1/sdk/blog.js" async></script>

Aceeași cheie — ea identifică site-ul, nu blogul. Fiecare shell trebuie servit pentru calea lui de bază și pentru tot ce e sub ea, de exemplu pe Netlify:

/blog/*      /blog/index.html      200
/en/blog/*   /en/blog/index.html   200

Edge proxy — o regulă per cale de bază, aceeași cheie (mai jos e _redirects de Netlify; pagina de proxy are aceeași regulă pentru Cloudflare, Vercel, nginx și Caddy):

/blog           https://api.dailysmith.com/v1/render/PK/blog             200
/blog/*         https://api.dailysmith.com/v1/render/PK/blog/:splat      200
/en/blog        https://api.dailysmith.com/v1/render/PK/en/blog          200
/en/blog/*      https://api.dailysmith.com/v1/render/PK/en/blog/:splat   200

Ordonează regulile astfel încât calea mai specifică să se potrivească prima — sau, pe o platformă care le evaluează în ordinea din fișier, pune /en/blog înainte.

Prerender static — o rulare per blog:

npx baas-blog prerender --key pk_CHEIA_TA --api https://api.dailysmith.com --base /blog --out ./public/blog
npx baas-blog prerender --key pk_CHEIA_TA --api https://api.dailysmith.com --base /en/blog --out ./public/en/blog

Ca să descoperi montările programatic — util într-un script de build care nu trebuie să le aibă hardcodate — întreabă delivery API:

GET /v1/delivery/{publicKey}/blogs
→ {"blogs":[{"name":"Blog RO","base_path":"/blog","default_locale":"ro"},
            {"name":"Blog EN","base_path":"/en/blog","default_locale":"en"}]}

SEO peste două bloguri

  • sitemap.xml și rss.xml sunt la nivel de site. Un singur sitemap acoperă indexul fiecărui blog și fiecare articol publicat, deci referi un singur URL din robots.txt și ambele bloguri sunt crawl-uite. Reversul: feed-ul RSS le amestecă pe amândouă — dacă vrei un feed per limbă, construiește-l din GET /v1/delivery/{publicKey}/posts?base_path=….
  • Canonical-urile sunt per articol și arată mereu spre calea proprie a articolului, sub calea de bază a blogului lui, deci cele două bloguri nu se concurează niciodată pe același URL.
  • hreflang îl adaugi tu. Nimic nu leagă blogul în română de cel în engleză ca alternative — sunt bloguri separate, cu articole separate, nu traduceri unul din celălalt. Dacă publici totuși o pereche echivalentă, pune etichetele <link rel="alternate" hreflang="…"> în shell-ul tău.
  • Un selector de limbă e doar un link între /blog și /en/blog, pus în navigația site-ului tău.

Când răspunsul corect e un al doilea site

Două bloguri împart un profil, un set de ținte de linkuri, o cotă și o factură. Treci la un al doilea site când:

  • Domeniile diferăexample.ro și example.com sunt două site-uri prin definiție; un site înseamnă un domeniu verificat.
  • Vocea chiar diferă. Două branduri, sau un brand de consum și unul tehnic, au nevoie de două profiluri de conținut — iar profilul e per site.
  • Paginile care aduc bani diferă. Țintele de linkuri sunt per site, deci două produse cu pâlnii separate stau mai curat separat.
  • Vrei facturare și cote separate, de exemplu un site per client, într-o agenție.

Costul e o a doua verificare, o a doua scanare de profil și un al doilea abonament. În interiorul unui singur domeniu, însă, blogurile sunt singura împărțire posibilă: o organizație nu poate avea două site-uri pe același domeniu.

Limite și întreținere

Numărul de bloguri per site face parte din ce vinde fiecare plan — 1 pe Trial și pe Starter, 3 pe Growth, nelimitat pe Scale — alături de o alocare de locale. Așa cum spune pagina de planuri, cota de articole e singura limită impusă efectiv azi; numărul de bloguri ține de împachetare. Cota e oricum per site, deci un al doilea blog consumă din aceeași alocare lunară ca primul — două bloguri cu câte patru articole pe lună au nevoie de un plan care acoperă opt.

Două lucruri legate de bloguri sunt fără drum de întoarcere azi, deci hotărăște-le înainte să apeși Creează blog:

  • Calea de bază e fixă după creare. Numele, auto-publicarea și imaginile reprezentative se pot edita; calea nu. S-o schimbi înseamnă să creezi un al doilea blog — iar articolele rămân la primul.
  • Blogurile nu se pot șterge. Ca să retragi unul, pune-i programul pe pauză și scoate-i montarea din site. Articolele lui devin inaccesibile în clipa în care calea nu mai răspunde pe domeniul tău.
enro